Îmi simţeam inima cum vrea să iasă din piept, involuntar. Era un sentiment terifiant pe care nu-l puteam opri, oricât de mult mi-aş fi dorit. Undeva în jurul orei 3 am, cu sufletul în gât aşteptam într-o parcare goală, aşezată pe bordură să mă liniştesc. Era ceva dincolo de puterea mea de muritor... era acel “ceva” de care nu poţi să scapi nici dacă vrei.
Mi-am aprins o ţigare să mă liniştesc. Fumul tare ce-mi inunda plămânii cu un val de euforie m-a făcut să sper la sfârşirea acestui calvar.
După ce ultimul fum s-a stins în negură, ca un ultim adio spus printre dinţi, a urmat o altă ţigare, o altă iluzie ce s-a spulberat la fel de subtil precum a şi venit.
Îmi simţeam plămânii cum nu mai pot, cum dau pe dinafară. Mă simţeam grea, neîncăpătoare, ca şi cum o altă fiinţă s-ar fi ridicat pe sub pielea mea lâncedă.
M-am uitat înfiorată la mână stângă ce zăcea leneş pe picior. ...
The Pretty Reckless - Zombie
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu